Tipuri de vopsele

Vopselele alchidice

Vopselele alchidice au foarte bune proprietati de penetrare in porii substratului si nu contin solventi puternici care pot cauza umflarea stratului anterior de vopsea. Vopselele alchidice sunt intr-un singur component si pot fi aplicate utilizand majoritatea uneltelor sau echipamentelor de vopsire. Ele sunt deasemenea utilizate cu succes atat pentru constructii noi cat si pentru lucrarile de intretinere (maintenance). Rasinile alchidice utilizate pentru aceste vopsele sunt amestecate deseori cu alte tipuri de rasini pentru imbunatatirea unor proprietati. Dintre aceste rasini cel mai des se utilizeaza: clor cauciuc, rasinile vinilice, rasinile siliconice si rasinile uretanice. Rasinile alchidice dau reactie de saponificare in contact cu zincul, din aceasta cauza nu pot utiliza ca pigment zincul sau sa se aplice pe suprafete zincate.Vopselele alchidice se usuca prin evaporarea solventului si prin reactii cu oxigenul din aer.

 

Vopselele acrilice

Vopselele acrilice au o mare crestere a volumelor utilizate, datorita inlocuirii vopselelor clorcauciuc si vinilice atat din utilizarile generale cat si cele in sistemele aticorozive marine. Vopselele acrilice, sunt vopsele monocomponent si sunt caracterizate prin stabilitate buna a culorii si luciu deosebit. De asemenea, ele pot inlocui vopselele alchidice, care in timp ingalbenesc, aceasta stabilitate a culorii poate intr-un fel explica pretul lor mai mare.Rasinile acrilice reactioneaza cu intaritori de tip izocianat formand vopsele foarte lucioase avand ca aplicatie in sistemele de vopsire pentru avioane, trenuri, autobuze etc..Aceste vopsele se pot aplica cu pensula, rola sau prin spray-ere.

Vopselele pe baza de apa

Experienta din practica din ultima perioada confirma ca aceste vopsele pot asigura proprietati asemanatoare sau chiar mai bune decat vopselele pe baza de solvent continand rasini alchidice, acrilice sau clorcauciuc.Ce vedem pe suprafetele vopsite este de fapt partea solida a unei vopsele lichide si anume rasina si pigmentii.In trecut rasina era dizolvata doar in solventul organic. In vopselele pe baza de apa solventul organic este absent sau in cantitate foarte mica, rasina fiind dispersata in forma de mici sferoide in apa. In cele mai multe cazuri aceasta dispersare a rasinii se numeste emulsie.Emulsia reprezinta un amestec stabil a doua sau mai multe lichide nemiscibile, stabilitatea fiind data de introducerea unui aditiv numit emulgator, ce pastreaza suspensia stabila.Dispersia este un amestec de doua faze (solid/lichid), unde una din faze este reprezentata de particule foarte fine, sferoide, distribuite in interiorul unei faze lichide continua, impreuna cu sferoide mici emulsionate distribuite in aceasi faza lichida.Tipurile de rasini utilizate uzual in formularea vopselelor pe baza de apa sunt:alchidice, latexuri acrilice, epoxidice, poliuretanice etc.Dupa aplicare, apa se evapora si acele sferoide mici de rasina vin in contact una cu cealalta si se vor uni (coalescenta) formand filmul de vopsea.Trebuie inteles totusi ca vopslele pe baza de apa nu sunt total lipsite de solvent, acestea continand cantitati mici de solventi care au anumite roluri, precum plastifiantii care asigura ca particulele de rasina sa se uneasca intre ele. Solventii utilizati sunt totusi in cantitati mici, ei nu depasesc 5% din cantitatea tuturor materiilor prime.Pe linga reducerea emisiilor de solvent, vopselele pe baza de apa prezinta urmatoarele avantaje:un mediu de lucru mai bun si mai sigur; muncitorii ce lucreaza cu astfel de vopsele si cei aflati in zonele adiacente, nu mai sunt expusi la vaporii de solvent, concentratia acestora fiind redusa foarte mult;vaporii de solvent prezinta pericolul apritie incendiilor si exploziilor, pericole ce nu sunt prezente in cazul vopselelor pe baza de apa;vopselele pe baza de apa au proprietati cel putin egale sau chiar mai bune ca a vopseleor cu uscare fizica pe baza de solvent.Vopselele pe baza de apa nu prezinta foarte multe dezavantaje, unele dintre acestea fiind: aplicarea la temperaturi mai mici de 5ºC nu este recomandata;necesita suprafete foarte curate, fara urme de grasimi, uleiuri,praf,o buna ventilare este necesara pe timpul evaporarii apei si uscarii chimice;

 

Vopselele siliconice

Sunt o multitudine de vopsele ce contin rasini siliconice, care in anumite cazuri pot fi combinate cu alte rasini precum rasinile alchidice sau cele acrilice.Ca si prima caracteristica a vopselelor siliconice o reprezinta rezistenta la temperaturi mari. Vopselele ce contin rasina siliconica pura pot rezista la temperaturi de pana la 600ºC si sunt caracterizate de o buna rezistenta la conditiile de mediu respectiv buna retentie a culorii comparativ cu multe alte tipuri de vopsele.Suprafetele vopsite cu aceste tipuri de vopsele, pentru a se obtine rezistenta la temperatura, trebuiesc incalzite la aproximativ 200ºC pentru o perioada de timp (1-2ore). Cand sunt incalzite la aceasta temperatura au loc reactii in structura chimica a rasinii obtinandu-se astfel o noua structura chimica ce rezista la temperaturi foarte mari. In concluzie, aceste tipuri de vopsele se usuca prin evaporarea solventului si prin reactii ce au loc la temperaturi mari.Vopsele siliconice modificate, precum cele silicon-acrilice rezista la temperaturi de pana la 200ºC si costa mai putin comparativ cu cele siliconice pure. In acelasi timp, in acest tip de vopsele se pot introduce pigmenti speciali ce-si pot modifica culoarea functie de temperatura..

 

Vopsele pe baza bitum si gudron

Amandoua tipuri de vopsele se usuca doar prin evaporarea solventului, sunt monocomponent si sunt utilizate pe suprafetele imersate in apa. Aceste tipuri de vopsele sunt in general fara alti pigmenti datorita culorii inchise, brun-negru al bitumului sau gudronului. Acest fapt si rezistenta mica la razele ultraviolete limiteaza domeniile de utilizare a acestor tipuri de vopsele. Limitarea este data si de faptul ca atat bitumul cat si gudronul au fost clasificate substante cancerigene.Vopselele modificate epoxidice continand bitum sau gudron au fost utilizate pentru tancurile de balast unde au demonstrat performante foarte bune, totusi, in prezent ,aceste vopsele sunt inlocuite datorita proprietatilor lor cancerigene..

Vopselele clorcauciuc

Rasina clorcauciuc a fost la inceputuri produsa utilizand cauciuc natural supus clorurarii obtinandu-se sub forma de pulbere alba. In prezent cauciucul natural a fost inlocuit cu produse sintetice (cauciuc sintetic).Datorita restrictiilor de mediu, utilizarea rasinii clorcauciuc a fost limitata, utilizandu-se doar pentru grunduri pentru structurile imersate in apa. Solventii puternici precum: solventii aromatici, cetonele, solventii clorurati, sunt utilizati pentru a dizolva rasina, iar stratul de vopsea uscat poate fi redizolvat de acesti solventi. Acest lucru reprezinta un avantaj din punct de vedere al aderentei intre straturi,dar in acelasi timp o limitare in a utiliza aceste vopsele in interiorul tancurilor ce contin solventi puternici. Rezistenta la atacul altor produse chimice precum acizi sau solutii alcaline este buna.Permeabilitatea apei pentru aceste vopsele este mica, din aceasta cauza sunt recomandate pentru vopsirea structurilor ce se imerseaza in apa sau celor ce sunt supuse zonelor in care exista condens permanent. Acest tip de rasina este in mod frecvent combinata cu alte rasini precum alchidice, acrilice, gudron, pentru a obtine proprietati speciale.Vopselele clorcauciuc sunt vopsele termoplastice ceea ce inseamna ca atunci cand structurile vopsite cu acest tip de vopsea sunt incalzite (exemplu suprastructurile navelor ce navigheaza in zone tropicale), vopseaua va deveni moale si lipicioasa.Temperaturi ale structurilor vopsite cu clorcauciuc ce ajung la temperaturi de peste 60ºC si elimina foarte usor clor (toxic), si din acesta cauza trebuie sa se ia masuri suplimentare cand se vor suda profile vopsite cu astfel de vopsele.In cazul incendiilor o cantitate foarte mare de clor se poate elibera, iar pe langa problemele de sanatate o alta mare problema poate apare deoarece clorul reactioneaza cu apa, formand acid clorhidric, care poate genera distrugeri mari datorita corozivitatii mari.

Vopselele vinilice

Rasinile clor vinilice se pot obtine prin reactia etilenei sau acetilenei cu acidul clorhidric. Reactia cu etilena consta in inlocuirea unui atom de H cu unul de clor obtinandu-se clor etilena (acest produs nu este inflamabil); prin polimerizarea clorurii de vinil (clor etilenei) se obtine rasina policlorura de vinil.Policlorura de vinil este apropiata ca structura clorcauciucului (cauciucului clorurat) avand aceleasi proprietati si limitari. Atat vopselele clorcauciuc cat si vopselele vinilice (clorvinilice) se caracterizeaza prin continut mic in solide si deci un consum mai mare pe m2.Comparativ cu vopselele clorcauciuc, vopselele vinilice se produc din ce in ce mai putin (limitari legislative referitoare la COV – referinta HG 735/2006).

 

Vopsele epoxidice

Vopsele epoxidice formeaza cel mai larg grup din clasa vopselelor cu uscare chimica.Filmul vopselelor epoxidice este caracterizat prin foarte bune proprietati mecanice, rezistente la impact si o foarte buna rezistenta la o gama larga de solventi si produse chimice.Vopseaua in sine consta in rasini epoxidice avand mase moleculare diferite (lungimi ale polimerului de la mici pana la foarte lungi) functie de aria de utilizare. Fiind vopsele bicomponent, utilizeaza diferite tipuri de agenti de intarire (intaritori), dintre care cei mai uzuali sunt: intaritori poliaminici, poliamidici, aductamine,izocianati etc.Din grupul rasinilor epoxidice se produc cei mai buni adezivi, produse plastice si vopsele anticorozive. Vopselele epoxidice nu sunt plastifiabile prin incalzire, ceea ce inseamna ca dupa intarire ele nu pot fi topite prin incalzire. In acelasi timp aceste vopsele se caracterizeaza prin rezistenta buna la solventi, agentii atmosferici, rezistenta electrica si termica buna. Aderenta lor la aproape toate tipurile de materiale precum, metale, ceramica, lemn este foarte buna.

 

Vopselele poliuretanice

Voselele poliuretanice se aseamana cu cele epoxidice din punct de vedere al caracteristicilor si utilizarii, fiind vopsele bicomponent. Vopselele poliuretanice sunt mai stabile la lumina ultravioleta comparativ cu vopselele epoxidice, avand un luciu deosebit si o buna stabilitate a culorii. Totusi, datorita utilizarii ca intaritor al izocianatilor, probleme serioase referitor la sanatatea utilizatorilor pot apare, acestea fiind mult mai mari comparativ cu vopselele epoxidice. Tipul rasinilor din intaritor (componentul B) poate fi de natura alifatica sau aromatica insa ambele fiind periculoase.In cazul incendiului aceste tipuri de vopsele pot genera acid cianhidric, un gaz foarte toxic.Intaritorii tip izocianat au tendinta de a reactiona rapid cu apa si pentru aceasta filmul de vopsea poliuretanic neuscat este foarte vulnerabil daca condenseaza apa pe el. In unele cazuri aceasta slabiciune este exploatata astfel incat umiditatea din aer este utilizata pentru intarirea chimica a filmului de vopsea. Aceste tipuri de vopsele se numesc „vopsele cu uscare datorita umiditatii”(moisture curing), si sunt in general vopsele poliuretanice monocomponent.Vopselele poliuretanice se utilizeaza in combinatie cu cele epoxidice in sistemele de vopsire (sistemele epoxi-poliretanice). Uzual vopselele poliuretanice sunt utilizate ca straturi finale datorita proprietatilor bune de retentie a culorii si luciului. In acelasi timp, anumite tipuri de intaritori izocianati, pot asigura uscarea vopselei si la temperaturi foarte mici de pana la -20ºC.